Fabuloasa colecție de motociclete vechi a unui australian

Posted by Ionut 28.07.2019 0 Comment(s)

Un bărbat din Australia a strâns în ultimii cincizeci de ani motociclete vechi, iar acum colecția lui numără aproximativ patru sute cincizeci de motociclete.

 

 

Toad, pe numele lui, a început cu șase Harley pe când avea numai șaisprezece ani.

 

Toad spune că a învățat să se dea pe motociclete în 1960 cu ajutorul unui Harley WLA al unchiului său, folosit mai ales pentru a mâna turmele de oi. Pe acea vreme nu exista conceptul de ”dirt bike”, iar mai toată lumea avea Harley sau motociclete britanice de un singur loc. Erau ieftine, ușor de reparat și își făceau bine treaba.

.

În 1968, Toad a auzit de o licitație de motociclete scoase din uz ale armatei pe care nu le mai voia nimeni, așa că și-a luat toți banii strânși până atunci - cam 200 dolari -  și a plecat în Perth de unde s-a întors cu șase WLA. Ceea ce însemna cam 35 $ bucata! Când a primit motocicletele, Toad a avut surpriza să afle că două dintre ele erau complet noi, în cutiile lor, nedesfăcute măcar. După ce le-a desfăcut, Toad a încărcat accesoriile suplimentare și suporturile pentru arme pe trailerul unchiului său și le-a dus direct la ... groapa de gunoi. ”Echipamentul de război pe care l-am aruncat în acea zi ar fi însemnat mulți bani astăzi, spune Toad. Însă pe acea vreme nu valora nimic pentru nimeni. Eu pur și simplu voiam numai motocicletele!”

 

A vândut aproape imediat cele două motociclete noi, lucru care i-a asigurat destui bani să-și dezvolte pasiunea pentru colecționat.

 

”Nici măcar nu îmi luasem permisul, nu mai zic că n-aveam nici măcar o casă, dar unchiul meu mi-a spus că le pot depozita în șopronul său. Și exact asta am făcut.”

 

Oamenilor le vine greu de crezut în prezent, dar în 1969 puteai cumpăra un BSA Gold Flash licențiat și în stare de funcționare din anunțurile Sunday Times cu 1 $, iar un Norton Dominator cu 4 $. ”Este adevărat. Nimeni nu le mai voia. Motocicletele reprezentau doar un mijloc de transport ieftin atunci, și oricum, japonezele erau ultima modă.”

 

În cele din urmă, cererea uriașă pentru motociclete japoneze a dus spre zero valoarea celor britanice.

 

”Pare incredibil, însă oamenii își duceau motocicletele la un cimitir de fiare vechi din Osborne Park, scoteau plăcuțele de înmatriculare apoi făceau autostopul până acasă. Timp de doi ani, am petrecut weekendurile colectând motocicletele nedorite. Aveam un trailer pe care încăpeau cinci bucăți, iar de multe ori mă întorceam cu el plin. În acești doi ani am strâns două sute de motociclete engleze. Proprietarii erau recunoscători că i-am dus acasă gratis.”

 

Amuzant este că peste o perioadă, vechile motociclete au devenit din nou la modă.

 

 "Odată ce noile motociclete japoneze au avut câteva sute de km la bord, au devenit mai puțin populare. Unii și-au dorit să aibă în continuare vechile lor motociclete britanice. Îmi amintesc că am schimbat unul dintre vechile mele BSA-uri pentru trei Honda 305 Dreams. "

 

Așadar, colecția a crescut. Si a tot crescut.

 

 Kawasaki Z1 ”Jaffa”

 

”Întreaga viață am visat că o să fac publică colecția mea, în așa fel încât toți oamenii să se poată bucura de ce am strâns. Însă ca să pot deschide un muzeu, numai asigurarea m-ar costa 35 000 $ pe an. Vecinii nu agreează oricum ideea și se opun. Așa că am renunțat la visul meu și las să intre pe cei care vor să arunce o privire, fără ca locul să devină un muzeu.”

 

Toad este ceea se numește un ”hoarder”, nefiind deloc interesat și de restaurarea lor. Toate motocicletele lui sunt neatinse – unele sunt în stare de funcționare, pe când multe au nevoie de reparații capitale.

 

Posibil un Triumph Speed Twin

 

”De ce trebuie să fie o motocicletă neapărat strălucitoare?”, se întreabă el retoric. Pentru mine, valoarea lor e datorată faptului că sunt 100 % originale. Am chiar și o micuță MV Agusta pe care cineva voia să mi-o cumpere și s-o atace cu șmirghelul ca s-o restaureze. Dar odată ce-i iei patina originală, pentru mine nu mai e la fel.”

 

 

Părerile sunt împărțite în această privință. Vizitatorii precum membrii unui club de motociclete clasice sunt uimiți și îndurerați din cauză că Toad procedează astfel. ”Nu ni se pare în regulă, dacă el nu-i interesat să le dea viață din nou, poate ar trebui să lase pe altcineva să facă asta.”

 

Însă pe lângă critici, Toad are și fani: ”Dacă nu era el, aceste motociclete minunate se transformau demult în gunoi. El le-a salvat.”

 

Așadar, întrebarea este ce se va întâmpla în viitor cu această incredibilă colecție?

 

Toad colecționeză în continuare și rareori vinde ceva, deci numărul lor tot crește. ”Când o mă duc, întregul lot va fi scos la licitație în scopuri caritabile. Eu și soția mea nu avem copii, deci banii vor fi folosiți pentru ceva util.”

 

Însă până atunci, australianul își urmează pasiunea și se bucură de motocicletele lui, pe care praful și rugina nu le urâțesc deloc – ba din contră...

 

Tom și soția lui Rosie, alături de un trike Guzzi

 

 

Kalashnikov

 

 

 

 

 

Leave a Comment